Foliculul pilo-sebaceu

07.06.2017

     Firul de păr este format din tijă sau tulpină care este partea liberă a sa şi rădăcină, partea intrafoliculară a sa. Teaca externă a rădăcinii derivă din epiderm, în timp ce structurile interioare acesteia se formează din matricea pilară a bulbului. Diviziunea activă a celulelor se produce la nivelul bulbului de unde celulele urcă treptat, trecând prin diferite faze de keratinizare, se dispun în straturi concentrice şi se keratinizează complet spre partea centrală a foliculului pilar.

Foliculul pilar este compus din mai multe compartimente dispuse concentric şi distincte morfologic : 1. unitatea centrală a părului ; 2. teaca epitelială internă a rădăcinii şi 3. teaca externă a rădăcinii.

1.Tija firului de păr este compusă dintr-o măduvă/ medulla centrală, acoperită de scoarţă sau cortex şi cuticula. Medulla, partea interioară a părului, este formată din celule care formează vacuole citoplasmatice la nivelul regiunii suprabulbare, deci a porţiunii intracutanate a părului. Această vacuolizare este datorată încărcării cu glicogen şi formării de melanosomi. La nivelul porţiunii extracutanate a părului, celulele se deshidratează iar vacuolele se umplu cu aer. Aceste celule vacuolizate vor forma un miez gol, cu aer, în partea centrală a părului.

Cortexul se constituie imediat deasupra vârfului papilei dermice. În urma diviziunii, acestecelule urcă spre partea superioară a foliculului şi produc cantităţi crescânde de microfibrile citoplasmatice paralele cu axele longitudinale ale celulelor şi ale foliculului pilar. Microfibrilele se agregă în macrofibrile.

Cuticula este formatădin mai multe straturi de celule, fiecare de 350 - 450 nm grosime.Aceste straturi se acoperă unele pe altele ca şi ţiglele unui acoperiş. Straturile exterioare sunt întregi în porţiunea intracutanată dar, pe măsură ce părul iese din piele, aceste straturi se detaşează, se descuamează. Partea externă a fiecărei celule cuticulare are un strat bogat în proteine intens sulfurate care o protejează de factorii agresivi externi, chimici sau fizici.

Figura 1. Secţiune transversală prin foliculul pilos

  • Urmează, spre exterior tecile rădăcinii : teaca epitelială internă a rădăcinii, formată din cuticula tecii, stratul Huxley şi stratul Henle ; 3. stratul de însoţire şi 4. teaca epitelială externă a rădăcinii cu straturile bazalşi subbazal,care acoperăîn întregime folicululpilar, este pluristratificată şi se continuă spre suprafaţă cu epidermul.

Cele trei straturi ale tecii interne se keratinizează continuu, cu rate diferite de maturare. In citoplasma celulelor din aceste straturi de dezvoltă filamente de keratină şi granule de tricohialină. Teaca internă devine dură, consistentă înaintea părului pe care în conţine, ceea ce va influenţa forma definitivă a părului. Celulele tecii externe a rădăcinii se desprind şi cad în canalul folicular în urma dezintegrării desmozomilor care le ţin în coeziune.

Pigmentarea părului se realizează prin activitatea de melanogeneză de la nivelul melanocitelor prezente printre celulele matricei pilare.

În dispunerea verticală, pe secţiune longitudinală, foliculul pilar este constituit din următoarele structuri :

Bulbul. Rădăcina firului de păr se terminăprintr-o porţiune lărgită, în formăde măciucă,numită bulb În partea inferioară, bulbul prezintă o scobitură în care pătrunde papila dermică, ce asigurănutriţia părului prin vasele de sânge pe care le conţine. Papila dermicăjoacăun rol crucial în reglarea ciclurilor succesive ale creşterii părului postnatal. Papila este constituită




dintr-o populaţie stabilă şi permanentă de fibroblaşti specializaţi din primele momente de dezvoltare ale foliculului pilar. Creşterea părului se produce numai în prezenţa papilei dermice.

Matricea pilară, partea sa regenerativă, este zona pilarăîn imediatăvecinătateşi încontact direct cu papila dermică. Linia critică a lui Auber, care trece imaginar prin partea cea mai largă a papilei dermice, divide bulbul în două porţiuni: inferioară, formată din celule matriceale nediferenţiate, cu un turn-over ridicat, şi partea superioară, ale cărei celule sunt diferenţiate, cu activitate mitotică, şi care dau naştere celulelor firului de păr şi tecii epiteliale interne.

Foliculul inferior:este partea foliculului cuprinsăîntre bulbşi zona protuberanţei (bulge). Celulele foliculului inferior dau naştere tecii epiteliale externe.

Zona protuberanţei: este zona de inserţie a muşchiului erector pilarşi ea nu se modificăîn timpul ciclului pilar reprezentând capătul foliculului permanent.

Istmul:este porţiunea micăa foliculului pilar, cuprinsăîntre protuberanţă şi glandasebacee. La acest nivel, foliculul pilar este înconjurat de o reţea de fibre elastice şi de fibre nervoase colinesterazo-pozitive, capabile să răspundă la stimulii mecanici transmişi de păr.

Infundibulul şi canalul pilar:infundibulul corespunde porţiunii folicularesubepidermice situate deasupra glandei sebacee, în timp ce partea superioară a foliculului, situată intraepidermic, constituie canalul pilar.